DISCRET S-A SCURS TIMPUL PRIN SCOALA NORMALA
MARCAND DESTINE CU CARE NE MANDRIM.

sâmbătă, 4 decembrie 2010

unde e cel care NU MAI E?

Am aşteptat atâta timp să te vindeci, ne-am rugat pentru tine şi-am dorit atât de mult să intervină o minune în viaţa ta… Chiar dacă speranţele noastre au fost zdrobite, suntem alături de tine, până la sfârşit.

Incă nu ne-am obişnuit cu ideea că nu vei mai fi printre noi, ne este greu fără tine, dar încercăm să părem puternici.

Stii, cuvintele n-ar putea spune niciodată cât de mult ai însemnat pentru noi. Iti mulţumim că ne-ai învăţat să fim plini de viaţă in orice clipă, îţi mulţumim că întotdeauna ai împărţit zâmbetul tău larg cu noi, chiar dacă noi poate eram mai “zgârciţi”. Iţi mulţumim că deseori vorbeai şi în locul nostru la ore.

Ne este dor de tine şi de cheful tău de viaţă…cine ne va mai molipsi cu optimism şi curaj aşa cum o făceai numai tu? Ai ştiut întotdeauna să păstrezi temerile pentru tine şi să împărtăşeşti doar curajul tău altora. Niciodată nu te-ai plans de crucea pe care ai avut-o de dus. Ai fost atât de puternic şi încrezător! Mereu spuneai ca viata merge inainte si ca vei trece si peste asta... Ai ramas atat de calm in momentele de incercare, ai asteptat si ai sperat atunci cand nimeni nu avea raspunsuri la intrebarile tale...

Ai ales sa taci in loc sa ne spui si noua nelinistea ta. Mereu ne vom aminti cu drag de glumele tale, de vorbele tale, de felicitarile si florile de 8 Martie, de pasa ta la acel meci de fotbal important, de intreaga ta fiinta! Ai fost si vei ramane intotdeauna un baiat deosebit cu un suflet frumos si bun...Iti multumim ca tot timpul ne-ai iertat si ne-ai acceptat asa cum eram... Iti multumim ca ne-ai tachinat, ca ai dat mereu tonul bucuriei si al rasului, iti suntem recunoscatori ca ne-ai invatat cum sa dirijam aceasta orchestra care se numeste VIATA...iarta-ne daca in noi nu ai gasit ceea ce cautai, poate te-am mai dezamagit...iarta-ne ca ne-am mai certat... Stim ca in inima ta mare ai gasit intotdeauna intelegere si iubire. Ai fost si vei ramane o floare aleasa, mereu ai stiut sa emani parfum si gingasie in jur, iar aceasta va dainui vie in inimile noastre.

Se spune ca frunzele mor ruginii, insa tu ai vrut sa fii mai diferit; si chiar daca te-ai stins asemeni unei frunze de toamna, intr-o zi de toamna, ai fost o frunza care a cazut prea repede din pomul vietii. Ai luptat cu demnitate si in tacere pana cand frigul toamnei te-a doborat. Putine persoane sunt asa, de aceea te iubim atat de mult! Cufarul cu amintiri frumoase este mult prea plin si iti promitem ca vom pecetlui aceste amintiri in inimile noastre pentru totdeauna. Nu te vom uita niciodata, dragul nostru Alex! Colegii tai si doamna diriginta-TE IUBIM MULT!

(text scris de Sanda Moraru si citit la mormantul lui Alex de Eliza Stefan)



In memoria unui campion, Alexandru Gângă